O campanie Anais si JYSK impotriva violentei domestice.

Efectele violentei domestice asupra copiilor

Cum sunt afectați copiii

După ani și ani în care a fost martoră la violențele tatălui ei, care o jignea și o umilea pe mama sa, o fată de 12 ani a intrat în depresie și a ajuns internată într-un spital de psihiatrie. Nu a mai putut merge la școală și a început să facă terapie. Este fiica Cristinei, a cărei poveste o poți citi aici.

De câte ori ai simțit că nu ești în siguranță acasă la tine? 

Să simți că ești în siguranță este, pentru mulți, o stare obișnuită, mai ales atunci când sunt acasă. Acasă e locul acela unde știi că te odihnești, te relaxezi, stai cu cei pe care îi iubești și care te iubesc. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. 

Pentru copii, mai ales, acasă e locul unde se simt protejați, unde simt grija părinților, unde se joacă, își fac temele, se uită la desene, râd și învață cum trebuie să se poarte. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie.

Pentru mulți, acasă nu înseamnă siguranță. Nu înseamnă înțelegere. Nu înseamnă grijă și iubire. Atunci când unul dintre mebrii familiei are un comportament abuziv, acasă înseamnă frică. Înseamnă învinovățire. Înseamnă lacrimi sau vânătăi. 

Copiii sut martori ai fiecărei jigniri. Ai fiecărei insulte. Ai fiecărei palme. Copilăria e perioada în care ar trebui să fie fericiți, să nu simtă nicio teamă, să capete încredere în ei. Ce se întâmplă cu acei copii pentru care urletele tatălui și plânsul mamei sunt obișnuință?

Tipuri de experiențe abuzive

Studiul Organizației Mondiale a Sănătății a analizat frecvența diferitelor tipuri de abuzuri în România.

La studiu au participat 2088 de studenți din 17 universități din România. Studiul a fost realizat în anul 2012.

0 %
dintre participanți (bărbați și femei) au fost expuși la abuz fizic.
0 %
au primit pedepse corporale.
% 0
din femei au fost expuse la o formă de abuz sexual până la vârsta de 18 ani.
0 %
din femei s-au simțit urâte de cineva din familie.
0 %
din femei spun că părinții lor și-ar fi dorit ca ele să nu se fi născut.

Ce efect are asupra copiilor violența domestică

Chiar dacă sunt doar martori ai violenței, copiii suferă și, cel mai important, ajung să creadă că violența este felul în care trebuie să comunice. Ei duc mai departe comportamentul violent, la vârstă adultă. Aflați mai multe de la Adela Szenteș, psihoterapeut Asociația Anais.

Ce spun studiile

"Dacă un individ este expus în mod repetat la episoade de violență, îi sunt compromise bunăstarea, dezvoltarea și capacitatea de interacțiune funcțională la nivel personal și social în comunitate.Copilul dă semne de disconfort încă de la bun început: stres, depresie, copierea comportamentelor adulților, dificultăți la școală și dificultăți de concentrare, nivel redus de 12 empatie, stimă de sine scăzută și subestimarea persoanei proprii"
Studiu proiect Daphne B-Side Eliminarea efectului de domino în cazul copiilor martori la violența domestică.
"73 % dintre mamele care au fost victime ale violenței fizice și/sau sexuale din partea unui partener arată că cel puțin unul dintre copiii lor a conștientizat aceste acte de violență".
FRA - European Union Agency for Fundamental Rights Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE, 2014
"În ciuda faptului că vârsta copilăriei este una care, prin particularitățile sale, necesită protecție din partea adultului, abuzul asupra copiilor are o prevalență ridicată la nivel mondial. Copiii sunt supuși la o varietate de forme de abuz, de la lovire, plesnire, scuturare, mușcare, încăierare, ardere, până la otrăvire sau sufocare".
Organizația Mondială a Sănătății
Studiul Expunerea la experiențe abuzive în copilărie, 2012

Expunerea la experiențe abuzive în copilărie

Studiul Organizației Mondiale a Săntății desfășurat în România pe populația de studenți a analizat corelația dintre experiențele abuzive din copilărie și coportamentele de risc la vârstă adultă. Au participat 2088 de respondenți din 17 universităţi din ţară.

EXPUNEREA LA EXPERIENȚE ADVERSE

Cel mai des întâlnire forme de experiențe adverse în primii 18 ani de viață sunt:

  • abuzul fizic 26.9%
  • neglijarea psihologică 26.3%
  • abuzul psihologic 23.6%
  • neglijarea fizică 18.5%

 

comportamente de risc

Cele mai frecvente comportamente de risc, care vin ca o consecință a experiențelor adverse din copilărie, sunt: 

  • comportamentele sexuale de risc
  • fumatul
  • consumul de droguri

 

ABUZUL SEXUAL

Abuzul sexual a fost raportat de către 9% dintre participanţii la studiu. Femeile au raportat semnificativ mai frecvent acest comportament.

Expunerea la abuz sexual crește probabilitatea pentru: 

  • Tentative de suicid – 3,56%
  • Fuga de acasă – 2,63%
  • Implicare în comportamente sexuale timpurii – 2,28%

 

PROBLEME DE SĂNĂTATE

Creșterea numărului de experiențe abuzive în primii 18 ani de viață crește riscul pentru probleme de sănătate la o vârstă adultă: 

  • simptome depresive
  • dureri de cap și spate
  • sănătate precară
  • stres ridicat

ABUZUL FIZIC

Expunerea la abuzul fizic crește probabilitatea pentru: 

  • Tentative de suicid – 5,29%
  • Fuga de acasă – 3,76%
  • Consum de droguri – 2,38%
  • Fumat timpuriu – 1,54%

DISFUNCȚIONALITĂȚI

Cele mai frecvente disfuncţionalităţi raportate la nivelul familiei au fost: 

  • abuzul de alcool de către un membru al familiei;
  • asistarea la episoade de violenţă fizică îndreptate împotriva mamei; 
  • divorţul/separarea părinţilor;
  • boala mentală a unui membru de familie.
↑