Violența economică are ca scop controlul deplin al resurselor familiei de către agresor. Victimei i se interzice să aibă un loc de muncă sau, dacă muncește, tot salariul ei este luat de partener, astfel încât el să dețină controlul banilor.
Agresorul deține controlul asupra resurselor financiare. El decide dacă victima are sau nu acces la bani, obiecte personale, hrană, medicamente etc. Agresorul îi interzice victimei să se angajeze sau îi spune să renunțe la locul de muncă, pentru că ea trebuie să stea să aibă grijă de casă. El decide ce se întâmplă cu banii familiei, iar victima nu are niciun cuvânt de spus. Dacă îi permite totuși victimei să lucreze, toți banii obținuți de victimă prin muncă sunt lluați de agresor.
Principalul scop al agresorului este de a deține controlul, pe toate planurile, inclusiv pe plan financiar. Astfel, el poate folosi banii pentru a-și satisface nevoile proprii (care sunt de multe ori vicii precum alcool sau jocuri de noroc), în timp ce victima este privată de lucruri esențiale.
Pentru că vitcimă nu are mijloace financiare, rămâne captivă în relație.
Principalul efect al violenței economice este dependența victimei de agresor. De cele mai multe ori, femeile care cad victime violenței în familie nu ies din relație pentru că, neavând nicio resursă financiară, nu se vor putea descurca singure.
Victima nu are o sursă de venit sau, dacă are o sursă de venit, tot venitul este luat de agresor. În acest caz victima devine dependentă de agresor, el fiind singurul care poate decide dacă victima are acces la mâncare, produse de igienă, medicamente sau orice alt lucru necesar pentru ca victima să trăiască.
